Climate Witness: Andrea Fabellini, France | WWF

Climate Witness: Andrea Fabellini, France



Posted on 03 mayo 2007
Andrea Fabellini, WWF Climate Witness from France
Andrea Fabellini, WWF Climate Witness from France.
© Andrea Fabellini
“Pârtiile nu au avut zăpadă deloc până în decembrie, şi atunci când am primit zăpadă, mai întâi a plouat zile întregi.”

English | 日本語 | Italiano | Español|  Русский | Dutch | Română | Deutsch

Numele meu este Andrea Fabellini, am 35 de ani şi locuiesc în Chamonix Mont Blanc, Franţa, un orăşel minunat la poalele muntelui Mont Blanc, cel mai înalt munte din Europa de Vest. Lucrez la Serviciul Poliţiei Binaţionale a tunelului Mont Blanc, şi în timpul liber practic snowboarding si realizarea de filme, printre altele.”

Pudra bună din zilele cele bune


Eu provin din zona centrala a Apeninilor din Italia, şi locuiesc în Chamonix/Courmayeur (partea italiana a muntelui Mont Blanc) din 1996. Când am ajuns în Chamonix, pe 19 Decembrie 1996, era pe jos un strat de zăpada de 1 metru, cu 50 de centimetri de pudră deasupra, chiar in orăşel, la o înălţime de 1200 de metri deasupra nivelului apei. Era un lucru destul de normal în Alpi, în perioada aceea a anului.

O scădere în căderea de zăpadă

Pe măsură ce anii treceau, am experimentat o scădere generală a cantităţii de zăpadă, în mod constant. În mod normal am fi avut prima ninsoare în orăşel în noiembrie, iar temperatura scădea în consecinţă sub 0 grade. În aprilie mai aveam încă câteva grămezi de zăpadă, de 40-50 de centimetre, iar pârtiile se închideau la sfârşitul lunii, cu o mulţime de zăpadă de primăvară, chiar şi în afara pistei (în afara pârtiei), la cota 1700 de metri.

La 10 ani după ce m-am stabilit în Chamonix, vremea s-a schimbat dramatic. Noiembrie 2006 a fost calduros şi însorit, la fel şi decembrie. Pârtiile nu au fost deloc înzăpezite, până pe 20 decembrie, pe cînd deschiderea normală a sezonului de iarnă are loc in Courmayeur pe 9 decembrie. Era trist să te dai cu snowboardul pe o dâră de zăpadă artificială in mijlocul lui decembrie! Dar asta nu era tot. După Crăciun, care a fost departe de normalitate, calitatea proasta a zăpezii s-a înrăutăţit, când a plouat până la înălţimea de 2000m. La începutul lunii februarie 2007, o cădere masivă de zăpadă a adus lucrurile aproape de normalitate, dar numai pentru câteva saptămâni scurte.  A plouat zile întregi, mult peste 2000 de metri, iar zăpada era umedă şi putrezită. În martie 2007, de obicei cea mai buna lună pentru schiat, a fost foarte ploioasă, iar zăpada nu a coborât sub 1800 de metri, cu zăpadă umedă la peste 2000 de metri. Aprilie 2007 a fost foarte călduroasă, aproape văratecă, iar pârtiile s-au închis cu mult înainte sfârşitului obişnuit al sezonului de ski, cu cel mai prost strat pe care l-am experimentat vreodată. Aceeaşi experienţă, dacă nu mai rău, s-a întâmplat in zonele de ski din Chamonix. 

Gheţari care se topesc şi avalanşe de stânci

Un alto fenomen nemaiauzit care necesită atenţie specială, după parerea mea, este următorul: pe 9 martie, o avalanşă de stânci a blocat şoseaua în curba ce ducea maşinile către intrarea in Tunelul Mont Blanc, pe partea franceză. Imaginaţi-vă: un deal de stânci desfăşurat pe partea nordică, la începutul lui Martie, care se prăbuşeşte din cauza absenţei îngheţului. Am observat întotdeauna acele turture care atârnau de-a lungul dealului, din decembrie până în martie. Erau destul de obişnuite. Acum însă nu. Nu mai erau acolo iarna trecută.

Înfloriri timpurii si hibernări întrerupte

Stricăciunile pe care le provoacă acest tipar al schimbărilor climatice, care ar putea fi ciclic, sau nu (ce mi-aş dori să fie), sunt multiple si importante. Am văzut pomi înflorind cu mult înaintea timpului obişnuit, la sfârşitul lui februarie, şi animale ce se trezesc din hibernare mult prea devreme în anotimp şi îşi riscă viaţa, pe măsură ce se întorc temperaturile normale ale anotimpului.

Impactul asupra industriei locale a turismului şi skiului.

Industria skiului/snowbordului este foarte preocupată de aceasta crestere a liniei zăpezii, şi sunt deja direcţii regionale care pun problema, reliefând spre exemplu lipsa de interes în legătură cu îmbunătăţirile lifturilor pentru ski şi a cabinelor electrice sub 2000 de metri (marea majoritate!), fondurile fiind trimise către acele locuri ce plănuiesc sa mute aceste lifturi la o cotă mai înaltă. O mulţime de case de vacanţă, ce se găsesc la poalele vailor alpine, nu s-au deschis deloc iarna trecută. Vara, alpiniştii au experimentat închiderea rutelor clasice care duceau spre  vârful Mont Blancului, din cauza absenţei podurilor de zăpadă deasupra prăpăstiilor.

Schimbarea climatica este o problemă gravă. Sezoanele de iarnă, cum ar fi 2000-2001 sau 1996-1997, au fost asemăntoare cu cel ce tocmai s-a terminat. Nu pare să fie un ciclu şi temperaturile sunt mai ridicate, zăpada cade la înălţimi mai mari, şi din ce în ce mai sus pe munte în fiecare an, iar gheţarii se topesc repede, foarte repede.

Vă rog să acţionaţi la toate nivelurile, anunţaţi, scoateţi la iveala, opriţi poluarea, şi schimbaţi necontrolata exploatare a resurselor naturale. Climatul din Alpi s-a schimbat. Asta e un fapt. 

Zăpada trebuie să meargă înainte

În decembrie am câştigat un concurs video organizat de National Geographic Adventure, un canal din cele ale satelitului FOX/SKY Italia. Premiul a fost un bilet pentru înconjurul lumii şi o scrisoare de recomandare de la FOX. Tema era sa creezi un „videoblog” cu toate locurile vizitate, şi am ales să dedic aceasta oportunitate unică problemei schimbării climatice.
Formatul călătoriei mele în jurul lumii, care va începe în iulie 2007, este explicat in detaliu pe www.haero.com/blog, şi se numeşte “Zăpada trebuie să meargă înainte”, şi va fi dedicat reportajelor, interviurilor, filmărilor, înregistrărilor, şi eventualelor expuneri la şabloane similare în legatură cu vremea, privind zăpada şi culturile montane din Africa de Sud, Australia, Noua Zeelanda, SUA şi Canada. În martie 2009 voi face un documentar care va avea un titlu asemănător.



 

Cronică ştiinţifică

Revizuit de: Ghislain Dubois, Territoires, Environnement Conseil (TEC), Marseille, France

Andrea scoate în evidenţă unul dintre cele mai vizibile şi directe impacturi ale schimbării climatice în Europa, şi în special în zona Alpilor. Dupa părerea lui Mark Beniston “numarul zonelor de încredere în privinţa înzăpezirii va scădea (de la 666) la 500 la o încălzire de 1o , la 400 cu 2o, şi la 200 cu 4o în plus. Fără îndoială schimbarea climatică va duce la o scădere în adîncimea şi durata înzăpezirii, mai ales sub 2000 de metri

Trendul curent observat al înzăpezirii, pe perioada mică pe care o avem la dispoziţie, arată o creştere înceată, dar nu o asemenea scădere cum spune Andrea. Felul în Care Andrea îşi prezintă mărturisirea, tinde să suprestimeze impactul ce deja are loc asupra schimbării climatice. Faptul de a compara doar 2 ani (1996-1997 şi 2006-2007) ascunde variaţia anuală a înzăpezirii. Iarna 2006-2007 a fost într-adevăr dramatică pentru resorturile de ski din Alpi, dar iarna 2005-2006 a fost total opusul, cu o mulţime de zăpadă, la toate altitudinile, pe toata durata sezonului. Dacă o compară cu situaţia din 1996, va spune că nu a evoluat chiar atât de mult.

Cred că observaţia indică cu acurateţe potenţialul impact climatic asupra Alpilor, dar nu este în totalitate în conformitate cu impacturile actuale observate.

Elsasser, H., Burki, R. (2002). “Climate change as a threat to tourism in the Alps.” Climate Research 20: 253-257.

Beniston, M., F. Keller, et al. (2003). “Estimates of snow accumulation and volume in the Swiss Alps under changing climatic conditions.” Theoretical and Applied Climatology(76): 125-140

All articles are subject to scientific review by a member of the Climate Witness Science Advisory Panel.
 
Andrea Fabellini, WWF Climate Witness from France
Andrea Fabellini, WWF Climate Witness from France.
© Andrea Fabellini Enlarge
A ski field in the French Alps in the middle of winter (20 January 2007).
A ski field in the French Alps in the middle of winter (20 January 2007).
© Andrea Fabellini Enlarge